Dimineti.

Dimineti. Dimineti triste si reci de februarie. Nu-mi place vremea asta,ma deprima total. Ma duce cu gandul la amintiri demult uitate . Defapt iarna imi aduce mereu acest sentiment. Dar iarna asta ceva s-a schimbat . Spre surprinderea mea a fost calda si nu ma refer la temperaturile ridicate ci la caldura din suflet.Un anume "el" mi-a incalzit sufletul demult inghetat . Si totusi aerul rece iti ingheata respiratia . Imi beau singura cafeaua amara aburinda uitandu-ma pe geamul mare dinspre bulevard. Observ lumea ce trece, oamenii din ziua de azi sunt prea grabiti , prea ocupati sa se mai bucure cu adevarat de viata . O viata avem si trebuie sa traim fiecare zi ca si cum ar fi ultima deoarece stim ca in fiecare zi putem muri si maine dimineata nu ne mai putem trezi. Primavara , imi lipsesti.. Cat te astept, toata iarna asta care am inghetat , zic "adio" caciuli , ne vedem de Craciun. Viata e o continuare asteptare. Astepti un mesaj , astepti week-endul, astepti vacanta si viata trece pe langa noi. Chiar avem timp sa asteptam cand viata e atat de scurta? In fine, e o dimineata cu iz de tine si tot ce imi inspira e piesa asta...